Degeaba schimbi antrenorii de la o zi la alta daca climatul in care sunt nevoiti sa actioneze e viciat. De aceea m-am ferit mereu sa acuz calitatile tactice si abilitatile psihologice ale tehnicienilor Hagi, Munteanu si Lacatus. Convingerea mea este ca un diamant reuseste sa straluceasca intr-o gramada de mizerie pana ce este acoperit cu totul si isi pierde vizibilitatea.
M-am ferit sa critic antrenorul, nu pentru ca m-am temut de reactiile suporterilor care fac o confuzie grava intre fostul fotbalist si antrenorul contemporan, ci pentru ca nicodata nu am fost sigur ca respectivul trainer se regaseste 100% in solutiile tactice alese sau in alcatuirea primului unsprezece. In plus, sunt adeptul principiului ca omul sfiinteste locul si ca un tehnician, daca este sprijinit cu adevarat si i se ofera conditii bune de lucru, poate obtine rezultate bune intr-un anume timp. Comunist, nu? Poate, dar Steaua in acea perioada a construit o mega echipa, iar acest concept a fost dezvoltat exelent de mari echipe ale Europei.
Dupa desele schimbari ale antrenorilor, daca mai adaugam atmosfera din vestiar uneori incarcata ca urmare a faptului ca finantatorul Becali si-a bagat in fata jucatorii pentru a-si justifica razboaiele, scandalurile media si presiunea imensa exercitata de suporteri, nu trebuie sa ne mai miram ca toti jucatorii care au fost adusi ca niste solutii reale, n-au dat randament nici pe jumatate din cat s-a asteptat.
In prezent nici nu vreau sa ma gandesc la plecarea lui Radoi, lipsa atacantilor de valoare si saracia din atacul perioadei de pregatire. Poate n-o fi Lacatus un mare antrenor, dar nici zona in care munceste el nu este deloc prielnica performantei, acesta fiind unicul motiv pentru care nu voi avea cuvinte grele la adresa ANTRENORULUI.
In aceste conditii nu inteleg cum ar putea Steaua sa castige aceasta editie de campionat si cum si-ar putea propune sa construiasca o echipa cu adevarat competitiva pentru viitor. Nu vad cum Lacatus ar putea sa faca performanta cu aceasta echipa dupa ce Oli in finalul mandatului sau, Hagi, Pedrazzini si Dorinel Munteanu au esuat din motive bine cunoscute.
Nu vad cum s-ar putea atinge performanta cu un personaj ca Giovani Becali roind pe langa fotbalisti si "bun" consilier pe langa varul investitor odata ce, proiectul lui Adi Ilie si-a luat zborul odata cu autorul. Nu vad cum am putea sa ne bucuram la sfarsitul acestui campionat cu greseli imense cum este cea leagata de absenta lui Goian la meciul cu Vasluiul, dupa ce Tica Danilescu, Mihai Stoica si Adrian Ilie ocupa in prezent rubrica""au fost si ei pe aici", iar rezervele isi arata clar limitele sau o slugarnicie excesiva pentru a provoca un presupus sabotaj. Mai tineti minte episodul fanionului dinaintea turului cu PSG, rezolvarea geniala a lui Lacatus si deznodamantul?
Or' Steaua pe care o stim noi isi propunea mereu titlul de campioana si o participare cat mai indelungata in Europa, nu? Sau, sa dam crezare ineptiei, ca un campionat se castiga mai lejer in trecut si sa ne resemnam cu faptul ca acum este usor sa fie castigat doar de rivali? Ca simbol al acestei resemnari, vom reunuta si la Cupa Romaniei.
