TREI, DOAMNE ªI TOÞI TREI (1957-58 )
La ediția 1957 participau 12 echipe, iar evoluția CCA avea sã fie oscilantã, astfel cã, dupã 13 etape, echipa noastrã se gãsea pe locul 6, la 5 puncte distanțã de leader - Petrolul. Dupã alte 6 etape, profitând de cãderea adversarelor, CCA se apropia de primul loc! Devenise clar cã lupta pentru titlu se va da între Petrolul - 25 p., ªtiința Timișoara și CCA, câte 23 p.
În etapa a 20-a, CCA învingea clar pe Dinamo cu 2-0 și egala leaderul, pentru cã meciul între primele douã clasate, de la Timișoara fusese amânat. În penultima etapã avea sã se înregistreze ca mai mare surprizã: Petrolul a pierdut la Oradea în fața unei echipe care nu reușise decât douã remize în precedentele 19 etape!!! Din pãcate, CCA a pierdut lamentabil la Brașov cu 0-3, nãruindu-și șansele la titlu. Dupã ultima etapã cele douã echipe se aflau la egalitate de puncte, 27, dar Petrolul avea un golaveraj mai bun (36-21, coef. 1,71, fațã de 39-27, coef. 1,44). Titlul avea sã fie decis de restanțele ªtiinței, care avea sã dispute încã trei meciuri, dintre care unul chiar împotriva Petrolului, la Timișoara.
Dupã ªtiința-Petrolul 1-0, situația devenea dramaticã. Timișorenii se apropiaserã la douã puncte de primul loc Nici golaverajul nu era rãu: 1.55, fațã de 1.64, cât avea Petrolul. ªi mai aveau douã meciuri, e drept, ambele în deplasare.
A urmat meciul cu Progresul, la București. Dezastru! Un incredibil 0-7 ducea titlul la Ploiești. Doar dacã timișorenii nu bãteau cu 15-0 la Brașov. Ceea ce, bineînțeles, nu s-a întâmplat, victoria cu 1-0 nefiind decât o palidã consolare pentru bãnãțeni. Așadar, trei echipe la egalitate de puncte - Petrolul, CCA și Timișoara, dar o singurã campioanã - Petrolul.
Bine, vor întreba unii, dar ce-au pãzit comuniștii, cum de n-au dat directiva sã câștige CCA? Un aranjament micuț la Brașov, pardon, Orașul Stalin, și totul era OK. Ei, la întrebarea asta sã rãspundã cei care vãd în istoria echipei noastre numai blaturi, fitile și conspirații oculte.
AMAR (1958-59)
ªi ediția 1958-59 avea sã îi amãrascã pe suporterii steliști.
Turul pãrea sã arate cã lupta pentru titlu se va da între Dinamo (17 p.) și CCA (16 p.), cu un mic avantaj pentru Dinamo, care învinsese cu 2-0 în meciul direct. Nici Rapid sau Petrolul nu puteau fi neglijate, ambele având câte 14 puncte.
Returul ne va arãta o echipã în mare formã, Petrolul ( 6 victorii consecutive, dintre care una a însemnat umilirea CCA cu 6-1), astfel cã, dupã 17 etape, situația se schimbase radical: Petrolul 26, CCA (care se revanșase cu 1-0 împotriva lui Dinamo) 24, Dinamo 22, Rapid 21.
Numai cã, în etapa urmãtoare, Petrolul pierde în fața codașei Farul, iar CCA învinge Steagul Roșu. Cele douã echipe se aflau la egalitate, cu patru etape înainte de final, dar Petrolul avea un golaveraj mult mai bun - 1,90, fațã de 1,41.
Apoi Petrolul a fost ținutã în șah de Rapid: 0-0, dar CCA nu profitã, pierzând la Bacãu. Dupã o etapã în care ambele pretendente la titlu au învins, Petrolul trece și de UTA, în timp ce CCA se împiedicã neașteptat: 0-1 cu Jiul la București, rãmânând la 3 puncte în urmã și fiind depãșitã de Dinamo, cu același numãr de puncte, dar un golaveraj mai bun. Înaintea ultimei etape, Petrolul era campioanã!!!
CCA a terminat a treia, dupã Petrolul și Dinamo, care avea sã o elimine și din Cupã.
SFARSIT DE DECENIU
Dupã cele douã ediții în care campionatul a fost ratat de puțin, CCA avea sã câștige douã titluri consecutive, 1959-60 și 1960-61. Era sfârșitul deceniului de aur.
În 1960, CCA avea sã joace douã meciuri amicale cu Internazionale. Echipa faimosului Helenio Herrera, cu Buffon în poartã, cu legende ca Facchetti, Picchi, Guarneri, Corso, Angelillo, Firmani. La Milano, italienii aveau sã învingã cu 3-1, dar au și pus ochii pe Constantin, pe care au încercat sã-l momeascã. Un transfer afarã era imposibil pe atunci.
În schimb, Partidul, meșter priceput în toate cele, a gãsit de cuviințã sã retragã toate echipele românești din competițiile internaționale – CCE, Cupa Cupelor, Cupa Orașelor Târguri (ultimele doua competiții avea sã dea naștere mai târziu Cupei UEFA), precum și din calificãrile pentru campionatul mondial din 1962. Motivul? Eliminarea din sferturile de finala ale Campionatului European în fata Cehoslovaciei, cu 0-2 si 0-3. Așadar, CCA n-a mai apucat sã joace în ediția 1960-61 a CCE. Coincidența fãcea ca adversara sã-i fi fost tocmai campioana Cehoslovaciei, Spartak Hradec Kralove, așa cã s-a pierdut un bun prilej de revanșã... Rãmânea amintirea revanșei în fața lui Inter de la București: 2-0.
Pentru Inter începea o perioadã de mari succese - campionate , cupe, cupe ale campionilor europeni. Pentru CCA se termina deceniul de aur și urma o perioadã de cãutãri și transformãri, care avea sã coincidã cu noul nume - Steaua.
Rând pe rând se retrag cei care au contribuit la nașterea și afirmarea celei mai cunoscute echipe de fotbal românești: portarii Voinescu și Toma, frații Laci și Feri Zavoda, stoperul-model Apolzan, V.Dumitrescu, Onisie, Bone, Cacoveanu, Alecsandrescu si Nae Tataru, eroii meciului de la Belgrad și ai turneului din Anglia. Rãmâneau sã ducã mai departe tradiția mai tinerii Ivãnescu, Jenei și Constantin. Lor li s-au adãugat unii ca Staicu sau Raksi, precum și noua generație - portarii Eremia și Suciu, jucãtori ca Hãlmãgeanu sau Cojocaru, Crișan, Dumbravã sau Crãciun, Tomeș, Danciu sau Mateianu (da, cel "omorât" la meciul de la Oradea), sau percutantul trio Florea Voinea, Cornel Pavlovici, Sorin Avram. Ani în care Constantin câștiga titlul de goal-getter doi ani la rând, 1960-61 și 1961-62, predând ștafeta lui Pavlovici în ediția 1963-64.
Ediția 1961-62 a constituit un eșec din punct de vedere al campionatului, echipa ocupând un loc cu care nu era deloc obișnuitã: 9! În schimb, cupa a fost câștigatã de o manierã categoricã: 7-1 în semifinale cu Steagul Roșu și un zdrobitor 5-1 în finalã cu Rapid, care o învinsese în ambele meciuri din campionat.
Andrei Sava
), am senzatia ca citesc pagini despre tineretea lui Eminescu...
