Într-o singurã zi, suporterii Stelei au fost alintați cu douã raze superbe de Stelism. Cum astfel de lucruri s-au întâmplat atât de rar în ultimii opt ani, bucuria de a vedea încã steliști educați la "ªcoala Ion Alecsandrescu" este imensã.
George Ogãraru ne-a obișnuit deja cu astfel de manifestãri. De aceastã datã el a avut inițiativa sã publice pe site-ul sãu personal starea sa de sãnãtate, informându-ne cã suferã de o entorsã de gradul al doilea și cã va putea juca cel mai curând în meciul cu Fiorentina. Nu în ultimul rând, Domnul Ogãraru nu numai cã i-a urat succes colegului sãu, Pawel Golanski, ci și-a exprimat și încrederea cã polonezul își va face treaba foarte bine. Toate acestea, înainte ca pe site-ul oficial al clubului sã fi apãrut ceva.
Acest nivel de respect și recunoștințã fațã de suporteri este, pare-se, inaccesibil actualilor conducãtori din Ghencea. Gigi Becali este incapabil sã respecte oamenii mai sus de condiția sa, aceea de analfabet într-ale bunului-simț și într-ale gratitudinii, iar Valeriu Argãsealã se situeazã pe cea mai înaltã treaptã a fariseismului.
Loți Boloni, fantasticul mijlocaș al Stelei Sevilliene, ne-a reamintit de determinarea sa de pe terenul de joc printr-un rãspuns, pe cât de tãios, pe atât de elegant, adresat lui Silvian Cristescu, individiot ce scuipase urmãtoarele: "Steaua are 23 de titluri furate, Craiova are patru, dar curate". Iatã rãspunsul lui Loți:
"Nu știu cine este acest Cristescu. ªtiu cã e inutil sã-mi pierd timpul cu el, dar sunt revoltat. Ce calitate moralã are de își permite acest om sã jigneascã oameni, performanțe, glorii în fața cãrora ar trebui sã-și plece capul. De ce vorbește de cele patru titluri ale Craiovei? Le-a cîștigat el? Toți ne amintim cu respect de regretații Oblemenco și Crișan, de Balaci, ªtefãnescu, Þicleanu, Cãmãtaru, de toți componenții Craiovei Maxima... Doresc oltenilor ca echipa lor sã revinã la nivelul la care a fost și de care o țarã întreagã a fost mîndrã. Iar în meciul cu Steaua sã cîștige cine meritã".
Exemplu de criticã, exemplu de eleganțã, exemplu de recunoaștere a meritelor adversarilor, exemplu de respect pentru adversarii valoroși de odinioarã. Un exemplu de Om! Citind spusele lui Loți Boloni, am avut senzația cã a vorbit Seniorul...
Este evident cã Gigi Becali și Adrian Mititelu, alãturi de mulți dintre angajații lor, sunt fãcuți din același aluat de proastã calitate umanã. Una dintre diferențe este, totuși, cã patronul Universitãții chiar iubește acel club și are habar de istoria culorilor pe care le reprezintã. În momentul în care arunci cu noroi în partenerul de competiție, numai civilizat nu poți pãrea, iar atât Gigi Becali&comp., cât și comp. de Mititei par a-și câștiga pâinea din înjurãturi, bãlãcãreli și zbierete primitive cãtre oricine "are tupeul" sã se "ia de ei, de familia lor".
Nu ne intereseazã prestația publicã a veșnicilor epigoni ai Craiovei Maxima. Pe noi ne intereseazã faptul cã dovezi ale Spiritului Stelist, precum cele oferite de Domnul Ogãraru și Domnul Ladislau Boloni sunt din ce în ce mai rare.
Dupã ce cã președintele și creditorul acestui club par complet imuni la astfel de manifestãri, ei nu au nici mãcar ideea, de exemplu, de a prelua astfel de declarații pe site-ul oficial al clubului. Tudorel Stoica, Gheorghe Hagi, Gabi Balint (iar lista poate continua), oferã aproape în fiecare sãptãmânã lecții de Stelism și, uneori, chiar de istorie a clubului. Niciuna dintre acestea nu este preluatã de site-ul oficial, nimeni din cei care conduc acest club nu salutã public astfel de manifestãri de atașament necondiționat și dezinteresat fațã de Spiritul Roș-Albastru. Ba mai mult, creditorul nu scapã nicio ocazie sã arunce țigãneli, așa cum s-a întâmplat în cazurile Gheorghe Hagi și Loți Boloni.
Oameni precum Ladislau Boloni și George Ogãraru aratã, la fiecare apariție publicã, faptul cã poți fi civilizat atunci când subiectele sunt delicate: fani și adversari. Nu numai cã au ieșit cu fruntea sus de fiecare datã, dar au mai și câștigat respectul Suporterilor și al oamenilor civilizați. Creditorul preferã sã iasã cu capul sus doar în gura "dujmanilor", fãrã sã înțeleagã un lucru elementar: chiar dacã nu te uiți în oglindã sã vezi cine ești, oglinda adevãratã sunt ceilalți, și cu atât mai mult cei ce iubesc ceea ce tu doar folosești.
Steaua este unul din puținele simboluri ale depãșirii condiției pe care le-a dat aceastã țarã: douã finale și o semifinalã în Cupa Campionilor Europeni în doar patru ani, douã "triple" consecutive în Liga Campionilor, trei Primãveri Europene consecutive dupã o lungã iarnã a fotbalului românesc luminatã, cu excepția noastrã, doar de prestația Naționalei la World Cup '94. Dacã ținem cont de situația economicã a României, aceste performanțe sunt fabuloase. ªi, cu toate acestea, noi nu suntem mulțumiți, fiind conștienți cã Steaua nu se raporteazã la fotbalul românesc. Noi am cucerit Himalaya fotbalului european, iar acele piscuri ne cheamã, neîncetat, înapoi.
Nimeni nu poate susține cã deține un Simbol. Chestiunile juridice și cele financiare nu reprezintã decât fundația, în acest caz. La crearea și la susținerea acestui Simbol au muncit, alergat, suferit și cântat teribil de mulți Oameni. Oameni care se simțeau reprezentați de sportivi și conducãtori cu trãsãturi remarcabile.
Gigi Becali și ai lui sunt o rușine pentru istoria Stelei tocmai pentru cã nu nimic în comun cu distincția unui Simbol al unei națiuni, ci reprezintã tocmai ce are aceasta din urmã mai josnic.
Dureros este cã, odatã cu fiecare lecție de Stelism, oferitã în general de cei ce sunt din ce în ce mai departe de clubul de care ne-am îndrãgostit iremediabil, Steaua zilelor noastre pare o fantomã. Sã sperãm cã spiritele celor care au creat și susținut Simbolul ne vor ajuta în aceste vremuri becalioase!
Lari
