E greu și, vai, pierdere de timp, sã fii îndemnat sã te confrunți cu anonimi, personagii stranii, pe care polemica Rahovei îi expediazã pitoresc în tagma lui "Ba pe mã-tii". A fi fanul unei echipe înseamnã a apãra cauza ei, a fi exaltatul, care renunțând voluntar la confortul mic burghez de a urmãri, doct și neutru, la televizor jocul favoriților, înfruntã ploaia, aglomerația, chiar bastoanele polițiștilor excesivi (nu în varianta câinilor trurbați scãpați la iarbã olandezã) și riscã confruntarea cu psihologia incontrolabilã a mulțimii pe stadion. Se întoarce rãgușit acasã, încãrcat de fericire sau afurisenii. E cel care n-are rãbdare pentru eternitatea în abstract și își alege un idol pe pãmânt, încãlcând asumat una din cele 10 porunci: sã nu crezi în chip cioplit !
Fan vine mai degrabã de la fanatism, decât de la fanare (încremenire obositã într-o simpatie). Așa cum Parcele îți deseneazã în palmã linia vieții, rar a depins de tine ca sã ții cu Steaua sau Arsenal, CFR triaj sau CFR haltã, câinii roșii sau lupii galbeni. Ești stelist pe linia genelor din familie, cartierului sau a unei mari performanțe care ar putea constitui idealul tãu în carierã. Începe ca o întâmplare(superb declama Nichita: "Ce întâmplare și viața noastrã !") și rãmâne un dat. O minima moralia(titlul plagiat al broșurii adulatului Andrei Pleșu) te obligã ca stelist sã nu fii mediocru. Pentru cã Steaua ta nu e mediocrã. Nu "ții" cu Steaua ca și cum te-ai ține de bara tramvaiului 41.
ªi cultivi aceastã iubire cu mijloacele tale: scandãri, coregrafii, întâlniri sub aceiași mistuitoare patimã, cronici. De când lumea iubirea presupune și suferințã, sacrificiu(fie și al unui confort minim) și acea mizã de neînchipuit a așteptãrii. De aceea e o copilãrie sã-și închipuie careva cã un purtãtor de condei scrie pentru a câștiga aderența aplaudacilor și apologeților(cam aceștia sunt dacii și geții ce o bântuie pe pura dee). Nu cã aprecierile nu ți-ar face plãcere, dar abordarea unor subiecte polemice te asigurã din start de contestații. Când însã dai peste un închipuit cu ștaif(masculinul implicã și femininul, ca în orice normã de drept), care decoperã cu cele 1-2 circumvoluțiuni(care se pot rãtãci printre cârlionții podoabei capilare) cã articolele tale ar îndemna la intoleranțã și urã, îți piere cheful de detaliu și ai fi tentat sã ai reacția lui ªtefan Andrei la un talk show(fostul ministru de externe- ãla comunistul !- va fi prima reacției a suficientului meu contestatar, în fața unui telespectator care i-a reproșat pe scroll cã a fost reprezentantul unui sistem politic ilegitim, sistem de altfel impus de cruzimea lui Stalin și indiferența lui Churchill, a reacționat imediat: "Hai sictir !"; de fapt cum sã fii diplomat cu un imbecil ?).
Atenție, voi care n-aveți nuanța cuvintelor, am zis "ai fi tentat", nu v-am repezit cu replica nervoasã a celui respectat de toate cancelariile lumii, dar satanizat de un nimeni, aflat în treabã. Rogu-vã nu mai amenințați "site"-ul cã e ultima voastrã luare de atitudine, cã pe mine m-ar deprima iremediabil. Culmea cã ei dau replici de Gâgã, în numele diversitãții de opinii: e mai trist decât revolta bãnãțenilor pentru un palmares care nu existã(aș zice futil, dacã domnul care îmi oferã definiții din dicționar nu m-ar teroriza cu acribia sa). Cum dracul ești intolerant și inaplaudabil, când în ediția trecutã, o pretendentã la titlu, Rapid, i-a dat toate cele 6 puncte viitorilor "campioni" ?
ªi nici Dinamo n-a fost prea departe(ultimile 3 puncte, la cerere, pe final de campionat). Mai e loc de vreo interpretare ? Un RAPT(Regia Aberantã a Punctelor Traficate) ! Ar trebui sã ignor pe steliștii ãștia infiltrați(n-am terminat, infiltrați cu o revoltãtoare lipsã de logicã), dar cum sã creadã cã balivernele lor pot înlocui adevãrul ? Oricum consistența jocului Stelei cu puternica Bayern coteazã în credința mea stelistã mai mult decât victoria istoricã a clujenilor în fața unui mamut roman cu picioare de lut...
Constantin Ardeleanu
