Chiar de la infiintarea filialei de la Cluj a Asociatiei Indpendente a Suporterilor Stelisti am propus ca prima actiune deplasarea la meciul caritabil pe care Steaua 1986 avea sa-l dispute la Baia Mare in compania echipei de amatori old-boys, FC Prietenia din localitate.
Am pornit spre Baia Mare cu inima stransa. Inflacarati la gandul ca era prima noastra deplasare impreuna, prima actiune pe care am desfasurat-o ca membri AISS cu acte in regula, dar si timizi si tematori, nestiind ce ne asteapta si necunoscandu-ne suficient.
Dupa o intalnire la Dej, unde ne-am reunit toti cei care doream sa facem aceasta deplasare, pe drum am inceput sa ne cunoastem, sa discutam vrute si nevrute.
Drumul ni s-a parut chiar scurt, motiv pentru care la cativa kilometri de Baia Mare am decis sa oprim la o placinta creata.
Nu are rost sa mergi la Baia Mare daca nu te opresti la Mesteacan, la o placinta creata.
Si ajungem in oras.
Aglomeratia specifica unei capitale de judet ne da batai de cap, dar cu ajutorul unui localnic, membru AISS si el, gasim drumul pana la stadion. Biletele le aveam deja rezervate, atat pentru noi cat si pentru un alt grup de suporteri veniti de la Satu Mare.
Nu mica ne-a fost mirarea sa aflam ca suntem asteptati, domnul de la intrare, stiind faptul ca urma sa ajungem, ne-a invitat politicos sa intram pe portile stadionului. Tribunele pline, viu colorate, jucatorii, aflati deja pe gazon pentru incalzirea dinainte de meci, contribuiau la spectacolul care ne incanta privirile.
Nu ne-a fost greu sa ne gasim locuri, la tribuna 1, populata in majoritate cu stelisti.
Steaguri, tricouri si fulare in culorile atat de dragi noua, ne faceau sa ne simtim in largul nostru.
Meciul n-a fost unul foarte spectaculos, nici nu avea cum sa fie avand in vedere varsta jucatorilor. Trecuti de mult de prima tinerete, unii jucatori de abia alergau. Doar Basarab Panduru parea rupt dintr-un alt film.
Deschid scorul gazdele dintr-un penalty. Stelistii, fair-play, aplauda reusita lui Ioan Cristea. Dupa doar cateva minute Panduru egaleaza, ridicand tribunele in picioare.
Gazdele par mai proaspete, mai odihnite, dominarea lor teritoriala concretizandu-se prin golul marcat de Alin Petrovan.
Insa supararea noastra nu a durat mult, Anton Dobos reusind un gol superb care a readus bucuria in tribuna ros-albastra.
La pauza discutii intre noi dar si cu colegii de tribuna, fotografii si zambete multe. Caldura ne molesea, dar dragostea pentru Steaua si bucuria de a vedea in teren fotbalistii care au adus atata glorie pentru Steaua, dar mai ales pentru Romania, ne determina sa induram razele fierbinti ale soarelui.
Incepe repriza secunda, mai putin animata decat prima. Chiar si tribunele s-au mai golit, unii spectatori parasind stadionul "Dealul Florilor" din diverse motive.
Noi nu aveam de gand sa plecam. Asteptam finalul si reprizele de poze si autografe cu fotbalistii.
Chiar inainte de final, Ilie Stan ridica din nou spectatorii in picioare, toti aplaudand frenetic golul victoriei steliste. Cantece, scandari, aplauze si confeti realizeaza o atmosfera de mare meci.
Dupa ultimul fluier al lui Cristi Balaj suporterii navalesc in teren. Copii, adolescenti, chiar si oameni in varsta, sar gardul ce imprejmuia terenul pentru a ajunge la fotbalisti.
Goana dupa poze si autografe ii uimeste pe jucatori, dar le ofera si motive de bucurie, fiind o dovada a faptului ca n-au fost uitati, ca sunt apreciati chiar si acum, la 22 de ani de la cucerirea marelui trofeu: Cupa Campionilor Europeni.
Cel mai solicitat a fost Miodrag Belodedici, membru onorific al AISS, dar de poze si autografe n-au scapat nici Anton Dobos, Silviu Lung, Basarab Panduru, Anton Weisenbacher, Ilie Stan, Mihai Majearu, Marcel Raducanu sau Lucian Balan, capitanul echipei Steaua '86.
Dupa intrarea tuturor jucatorilor la vestiare, mai ramanem pe gazon pentru a face cateva fotografii, pentru a schimba adrese de e-mail cu ceilalti suporteri veniti din alte localitati ardelene.
Suntem fericititi, multumiti ca am vazut in carne si oase gloriile steliste, jucatorii care ne-au adus atatea bucurii de-a lungul timpului. Putem bifa prima activitate de succes a filialei clujene a AISS, prima deplasare pe care membrii au facut-o impreuna.
Pornim spre casa bucurosi, sentiment care n-a putut fi umbrit nici macar de schimbatorul de viteze al masinii, care parca nedorind sa paraseasca Baia Mare, nu mai asculta comenzile. Si cum totul in Romania se repara cu o sarma si un ciocan, rezolvam problemele mecanice si ne continuam drumul.
Oprim la o alta placinta creata, care pentru unii s-a transformat in mici, aripioare de pui sau cascaval pane, un ceai sau o bere, in functie de preferinte.
Ne-am despartit spre miezul noptii, nu inainte de a stabili urmatoarele actiuni ale noastre.
Insa despre acestea va vom povesti la timpul potrivit.
Asociatia Independenta a Suporterilor Stelisti
