"Nu a fost nevoie de tancuri. Am folosit televiziunea." – Boris Berezovsky, miliardar și "oligarh" rus, vorbind despre cum a ajuns Vladimir Putin președinte în anul 2000. Replica de mai sus, redatã într-un documentar ce a fost difuzat vineri seara și pe postul Antena 3, n-a fost rostitã cu vreo urmã de remușcare. Nu, Berezovsky avea un zâmbet larg pe fațã – oricum, toți oamenii care conteazã (deci nu cei care au mers la vot) știau deja cum se ajunge la putere în Rusia.
Credeți cã în România lucrurile merg altfel? Se spune despre presã cã e a 4-a putere în stat... nimic mai greșit! Existã o singurã putere în stat, și anume puterea oamenilor care pot și vor sã-și impunã voința în fața noastrã, a celor care comentãm fãrã a lua parte la vreun nivel al procesului decizional. Pentru cei care fac cãrțile, un milion de dolari în plus la bugetul de publicitate se transformã într-un numãr de persoane manipulate sã creadã și sã facã ceea ce "trebuie.
Cum a ajuns Steaua un club condamnat pentru trecutul sãu? În urma unui joc de interese. Patronii de trusturi media își doresc sã vândã cât mai mult (iar așa ceva vinde), conducãtorii din fotbal (George Copos) vor sã spele creierele suporterilor (rapidiștilor) pentru ca discursurile lor ieftine despre "farmecul vieții" și "fascinația puterii" sã fie primite bine, șefii de redacție (Ovidiu Nahoi, ajuns acum la Foregin Policy deci fãrã prea mare legãturã cu sportul, dar și pe site-ul ForzaRapid) își fac pur și simplu damblaua atunci când au ocazia, dându-le undã verde ziariștilor de doi lei care vor sã-și manifeste frustrãrile prin "dezvãluiri senzaționale".
Cazul "Bricheta" va rãmâne în memoria microbiștilor care nu țin cu Steaua un episod în care noi am furat "ca pe vremea lui Ceaușescu". Presa are grijã ca asta sã se întâmple, dar în anul 2008 mass-media are și interese mult mai mari... Cât de important credeți cã e un campionat de fotbal când se apropie alegerile?
