In august 2005, in evenimentul zilei aparea un articol, in opinia mea obiectiv, despre istoria celor 3 echipe bucurestene la inceputul instaurarii regimului comunist.
Articolul din libertatea este evident tendentios. Redau mai jos tot articolul aparut in evenimentul zilei.
EVZ
Granzii fotbalului in zorii comunismului[/b]
Mihail Bumbeș
Clipe dintr-o istorie mai putin glorioasa a echipelor Steaua, Dinamo si Rapid
La trei ani de sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial si doi ani de la alegerile din noiembrie 1946, fotbalul romanesc a fost supus unor mari transformari. Exceptand CFR Bucuresti (Rapid), practic nici o echipa care activase in campionatul 1940-1941 (ultimul desfasurat inainte de razboi in formula divizionara) nu s-a mai regasit in primul esalon in editia 1948-1949. O parte din echipe au fost desfiintate (Carmen, Venus, Ripensia). Altele au fost mutate in diferite orase, cu denumiri schimbate (Juventus Bucuresti a devenit Petrolul Ploiesti in august 1948) sau au fost fortate sa fuzioneze (Ciocanul si Unirea Tricolor, care au format Dinamo). Totul s-a desfasurat sub atenta supraveghere a Organizatiei Sportului Popular, institutia comunista care se ocupa cu coordonarea miscarii sportive.
Soarele BPD-ist pe tricoul rapidist
Clubul Rapid inregistreaza in istoria sa si o perioada in care devenise port-drapelul sportiv al Blocului Popular Democrat (coalitia politica si electorala infiintata si controlata de Partidul Comunist din Romania, care mai cuprindea Frontul Plugarilor, disidenta pro-comunista a Partidului Social Democrat, Uniunea Populara Maghiara, Confederatia Generala a Muncii, Uniunea Patriotilor etc.). Meciul CFR Bucuresti-Sportul Studentesc din 7 octombrie ,46 consemneaza, pentru prima oara, sprijinul ceferistilor pentru comunisti in campania electorala. La finalul partidei, jucatorii au format pe teren litere care au infatisat publicului indemnul Votati Soarele (semnul electoral al BPD-ului), consemneaza ziarul. In 3 noiembrie, la meciul cu I.T. Arad, soarele BPD-ist si-a facut din nou loc pe tricourile echipei giulestene. Mai mult, jucatorii au intrat pe teren cu o pancarta pe care scria: Platforma program sprijina sportul popular .
Considerati detasamentul de avangarda al muncitorilor , feroviarii au beneficiat de o atentie speciala in primii ani ai instaurarii regimului comunist, dovada fiind si aparitia in prim-planul competitiilor a unor echipe precum CFR Cluj, CFR Timisoara, CFR Galati etc. Cluburile feroviare aveau deja o traditie (CFR Timisoara s-a infiintat in 1933, CFR Galati in 1931, CFR Cluj in 1907) dar, in afara de Rapid Bucuresti, nu se afirmasera inainte de venirea comunistilor. Ele au fost insa folosite de propaganda comunista pentru a demonstra atasamentul noilor autoritati fata de clasa muncitoare. Dintre explicatiile ascensiunii acestor echipe imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial nu trebuie sa excludem cariera ceferista a muncitorului Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Treptat insa, sportul muncitoresc si-a pierdut din influenta, oricum, relativa - si, cu toata sustinerea regimului, nici o echipa cu numele CFR nu a castigat vreo competitie in acea perioada.
Dupa alegerile din 1946 si odata cu consolidarea puterii, comunistii au trecut la organizarea sportului dupa model sovietic, infiintand cluburile armatei si Ministerului de Interne. In timp ce Steaua (ASA/ CSCA/ CCA) si Dinamo au beneficiat de o puternica sustinere politica in timpul regimului comunist, Rapid a intrat intr-un fel de opozitie . Alaturi de sustinatorii traditionali - muncitorii ceferisti si locuitorii din zona Garii de Nord, Rapid a atras sustinerea unei parti din intelectualitatea si boema bucuresteana devenind, in anii ,70-,80, o adevarata persona non-grata a fotbalului romanesc.
Echipa Armatei ia locul reactionarilor
La data de 7 iunie 1947 era infiintata Asociatia Sportiva Armata (ASA), viitoarea Steaua Bucuresti. Sansa echipei armatei - s-a numit Carmen Bucuresti, formatia industriasului Dumitru Mociornita.
La 21 august 1947, in sedinta Federatiei Romane de Fotbal Asociatie (FRFA), s-a decis excluderea gruparii Carmen din toate competitiile, cerandu-se Organizatiei Sportului Popular radierea din randul echipelor sportive. A doua zi, Biroul Executiv Permanent al OSP-ului a executat rapid ordinul. Motivele invocate: sabotarea intereselor sportive romanesti, incercarea de compromitere a prieteniei sportive romano-sovietice prin refuzul echipei de a juca cu Dinamo Tibilisi, precum si declaratiile conducatorilor gruparii.
Sportul Popular din 21 august 1947 sustinea ca Mociornita si Vizante, conducatorii lui Carmen, afirmasera la un moment dat despre rivalitatea lor cu echipele feroviare si cu Ciocanul (fost Maccabi): Cu una ne rafuim rasial, cu celelalte politic . Veridicitatea declaratiei este greu de sustinut, pe de o parte pentru ca principiile luptei de clasa erau proprii mai degraba gandirii comunistilor.
Pe de alta parte, in deplin spirit al epocii, ziaristii de la Sportul Popular nu s-au mai obosit sa-i intrebe si pe cei vizati despre veridicitatea afirmatiilor care le erau imputate. Condamnarea era definitiva si irevocabila, iar acuzatul nu se putea apara. Citam din comunicatul FRFA: Consideram masura luata ca fiind una care duce la lichidarea unui cuib de dusmani ai sportului... acum cand masele largi ale poporului se bucura de realizarile regimului democratic... .
Ca urmare a deciziei FRFA, jucatorii echipei proaspat desfiintate au fost nevoiti sa-si aleaga o echipa dintre cele recomandate de federatie: ITA, CFR Bucuresti, Ciocanul, Juventus, Jiul.
Numai Gica Popescu si Panait au ramas sa faca parte din echipa armatei, care a luat imediat locul Carmenului in Divizia A. Popescu si Panait erau cadre militare, primul avand gradul de capitan, luptand in 1942 pe frontul de est ca voluntar. Cei mai multi fiind directionati spre CFR Bucuresti (Rapid n.r.).
Si totusi, Steaua a retrogradat!
La numai doua zile de la excluderea echipei Carmen, FRFA decidea ca Asociatia Sportiva a Armatei sa ocupe locul ramas vacant in divizia A. Desi intarita pe parcursul noului campionat cu jucatori de la cele mai bune echipe bucurestene, echipa militara nu a avut un parcurs prea bun: la sfarsitul editiei 1947-1948 n-a adunat decat 22 de puncte, terminand pe locul 14 din 16 echipe si intrand in barajul pentru ramanerea in primul esalon. La turnelul de baraj participau 8 echipe, fiecare jucand cu fiecare, urmand ca primele patru sa se califice in prima divizie. La finalul miniturneului de baraj, echipa militara se afla pe locul 5, cu 7 puncte, si depindea de rezultatul jocului dintre Politehnica (9 pct., calificata deja) si FC Ploiesti (6 pct). FC Ploiesti a invins cu 3-2, dupa ce Politehnicii i s-a refuzat un gol imediat dupa pauza. Ploiestenii ar fi trebuit, asadar, sa evolueze in prima divizie, iar militarii, in cea de-a doua. Dar, la 10 iunie 1948, gruparea ASA a contestat la FRFA rezultatul jocului FC Ploiesti-Politehnica, motivand greseli de arbitraj. Comitetul FRFA a decis rejucarea meciului FC Ploiesti-Politehnica in data de 24 iunie. Noul meci s-a disputat la Craiova si s-a terminat 1-1. In urma acestui rezultat, AS Armata a trecut pe locul 4, la egalitate de puncte cu FC Ploiesti, dar calificandu-se in divizia A datorita rezultatului direct. Daca decizia de rejucare a meciului a fost una politica, iar meciul rejucat a fost corect, vom afla, probabil, atunci cand arhivele vor putea fi disponibile spre cercetare.
Dinamo: Azi in Bucuresti, maine in toata tara!
Istoria clubului Dinamo incepe la jumatatea lunii octombrie 1947, cand adunarea extraordinara a echipei Unirea Tricolor (cea mai iubita din Bucuresti, care in 1938 l-a avut ca presedinte de onoare pe filosoful Nae Ionescu) accepta propunerea facuta de Prefectura Politiei Capitalei de a fuziona cu Asociatia Sportiva Politia, sub denumirea de Unirea Tricolor MAI. Fuziunea s-a datorat situatiei dificile in care se gasea echipa din Obor. Sustinuta financiar direct de numerosii ei suporteri - majoritatea negustori si membri ai clasei mijlocii -, Unirea Tricolor intampina mari probleme din cauza prigoanei pe care comunistii o instituisera asupra acestor categorii sociale. La 10 aprilie 1948, Ministerul Afacerilor Interne anunta fuziunea dintre Ciocanul (fosta Maccabi) si Unirea Tricolor MAI, care se transformau in Dinamo A, respectiv Dinamo B.
Intr-un interviu dat Sportului Popular din 10 mai ,48, presedintele gruparii Dinamo, inspectorul V. Muresan, declara: Nu va ramane colt de tara in care Dinamo sa nu activeze, nu va ramane oras in care gruparile Dinamo sa nu figureze in campionatele locale . Aceasta idee s-a materializat prin aparitia de noi echipe Dinamo in orasele Brasov, Slatina, Focsani, Bacau sau Pitesti.
In 8 iunie 1948, MAI anunta constituirea gruparii polisportive Dinamo prin fuziunea dintre Dinamo A (Ciocanul) si Dinamo B (Unirea Tricolor MAI), avandu-l ca presedinte de onoare pe ministrul Teohari Georgescu, iar ca presedinte activ pe Marian Jianu, adjunctul temutului lider comunist.
De mentionat cazul echipei Ciocanul, exclusa de catre legionari in campionatul 1940-1941 (castigat de Unirea Tricolor), pe motivul ca este clubul evreilor , si desfiintata in 1947-1948, de data aceasta definitiv, de catre comunisti. Un alt paradox consta in faptul ca doua echipe rivale - Maccabi ( ciocan , in limba romana) si Unirea Tricolor (considerata in epoca drept echipa de suflet a legionarilor) - au ajuns sa fuzioneze fortat.
Desfiintam si castigam!
O aparitie insolita pe prima scena a fotbalului romanesc s-a produs in campionatul 1953 (pe atunci se juca in sistemul primavara-toamna, importat din URSS): este vorba despre echipa militara C.A. Campulung Moldovenesc. Cu un lot realmente valoros, nou-promovata a terminat turul campionatului pe primul loc, la doua puncte de fratele mai mare de la Bucuresti. In pauza dintre tur si retur, Ministerul Fortelor Armate a luat decizia desfiintarii echipei moldovene, cei mai buni jucatori trecand la CCA Bucuresti, care a devenit campioana.
In campionatul 1962-1963, pe prima scena a aparut Viitorul Bucuresti, in fapt nationala de juniori care tocmai castigase titlul european, in turneul organizat la Bucuresti. Dupa decembrie 1989, presa a demonstrat ca actele unor jucatori fusesera falsificate de autoritatile comuniste, ei depasind, in realitate, varsta junioratului. Echipa Viitorul a terminat turul pe primul loc, dar a fost desfiintata in intersezon, jucatorii fiind impartiti la echipele Steaua, Dinamo si Rapid. Campionatul a fost castigat de Dinamo".
Un astfel de articol de ce nu e preluat si de ziarele de sport?
.
. Rezistenta continua!