Am trait clipe de insatisfactie pe durata meciului de la Iasi. Am continuat sa le revedem cu ochii mintii si am conchis, multi dintre noi, ca am avut un mare ghinion. Mai mult, am fost de acord ca ghinionul nu a fost intamplator.
Ca el s-a datorat in primul rand antrenorului iesean care si-a motivat foarte bine echipa si a ales tactica adecvata. Nu i-a fost greu pentru ca ne cunostea foarte bine.
A continuat cu ambitia si determinarea jucatorilor alb-albastri de a obtine un rezultat bun. Nu il ultimul rand forma excelenta si sacrificiul portarului Branet, au ajutat ghinionului nostru sa ne invinga.
Sigur ca esecul ne-a afectat pe toti si ne-a anulat cea mai mare si mai frumoasa speranta. Aceea de a ne bate mai departe la titlu.
Cineva trebuia sa se supere in mod oficial pentru esec si acela a fost patronul. S-a suparat si a vorbit la cald, adica imediat dupa terminarea meciului. Desi, stim cu totii, acest lucru e clar nerecomandat. A inceput sa-i ia la bestelit pe cei care prin greselile lor sau prin forma slaba ii ajutasera pe ieseni sa umfle potul. Daruirea polistilor, presupunea clar ca exista un pot substantial.
Desi nu gresise decisiv, ci doar nu se ridicase la inaltimea prestatiilor obisnuite, Dica a fost criticat laolalta cu Banel si Goian.
Lucru care l-a nemultumit profund pe decar.
Conferinta de presa din miercurea care a urmat, a fost un bun prilej de a-si face publica nemultumirea. Stilul adoptat a fost unul fara retineri, fara teama ca ar putea suporta consecinte. Un fel de "ce e-n gusa si-n capusa" combinat cu "poa' sa ninga, poa' sa ploua...". A spus tot ce avea pe inima, inclusiv ca daca nu mai e dorit, cineva ar face bine sa-l lase sa plece. Stim noi la cine se referea. Stie si acel cineva.
Curajul lui, pentru ca se numeste curaj faptul de a te contra cu Becali atunci cand esti jucatorul lui, i-a creionat pregnant personalitatea. Vasazica Dica nu e unul dintre aceia care baga capul intre urechi si pune privirea in pamant cand il cearta seful. Lucru de neconceput pana acum la jucatori aflati sub contract. Exceptandu-l pe Radoi care a afirmat ulterior ca manifestarea lui Dica a fost cat se poate de normala.
Si ca sa vedeti ca atunci cand cineva are curajul sa raspunda fatis unor acuze, Becali a muiat tonul si a rasucit la 180 de grade sensul criticilor sale. Dupa propria marturisire a lasat sa se inteleaga ca acel comentariu rautacios se vroia a fi o incercare de a-si mobiliza jucatorii pentru meciurile care vor urma. Poate ca asa a vrut sa fie, pentru ca nu prea imi vine sa cred ca ar fi trimis echipa in teren fara creierul ei.
Este un adevar ca echipa nu e pregatita sa joace fara Dica. Pentru ca daca ar fi fost, seful l-ar fi etichetat ca jucator lent, care franeaza jocul Stelei, bla bla bla, stiti voi placa lui Gigi, si l-ar fi vandut de mult.
Dar pentru ca Dica va juca duminica, sper sa-i serveasca o noua replica sefului. De data asta asa cum stie el sa se exprime mai bine. Facand jocul echipei, marcând goluri si contribuind decisiv la victoria Stelei.
Dica... Dica... du-te Dica... inchide-i gura lui Becali si baga-i in boala pe Paszkany si pe Iulica Muresan.
Virgil
