Cine Suntem?

Suntem contemporani sau urmasi ai celor care au realizat cele mai importante performante romanesti pe terenurile de fotbal din tara si din lume. Privim cu nostalgie si respect spre trecutul glorios, incarcat de trofee, de elogii, de recunoastere. Privim cu speranta spre viitor si traim cu emotii si interes prezentul.

De-a lungul celor 60 de ani de existenta, fosta AS Armata, apoi CSCA, CCA si in prezent Steaua, se mandreste cu urmatoarele mari performante:

Cupa Campionilor Europeni: 1

1985/1986 - 7 mai 1986 - Steaua București vs. FC Barcelona - 2-0 - Stadionul Sánchez Pizjuán, Sevilla

Steaua Bucuresti, campioana campioanelor Europei in 7 mai 1986.

Finalista Cupei Campionilor Europeni: 1

1988/1989 - AC Milan vs. Steaua București - 4-0 - Stadionul Camp Nou, Barcelona

Semifinalista Cupei Campionilor Europeni: 1

1986/1987 - Steaua București vs. Sport Lisboa e Benfica - 0-0, 0-2

Semifinalista Cupei UEFA:1

2005/2006 - Steaua Bucuresti vs. Middlesbrough - 1-0,2-4

Supercupa Europei: 1

1985/1986 - Steaua București vs. Dinamo Kiev - 1-0 - Stadionul Stade Louis II, Monaco

Finalista Cupei Intercontinentale: 1

1985/1986 - Steaua București vs. River Plate - 0-1 - National Stadium, Tokyo

Liga 1: 23

1951/1952; 1952/1953; 1953/1954; 1956/1957; 1959/1960; 1960/1961; 1967/1968; 1975/1976; 1977/1978; 1984/1985; 1985/1986; 1986/1987; 1987/1988; 1988/1989; 1992/1993; 1993/1994; 1994/1995; 1995/1996; 1996/1997; 1997/1998; 2000/2001; 2004/2005; 2005/2006

Cupa României: 20

1948/1949; 1950/1951; 1951/1952; 1952/1953; 1955/1956; 1961/1962; 1965/1966; 1966/1967; 1968/1969; 1969/1970; 1970/1971;1975/1976; 1978/1979; 1984/1985; 1986/1987; 1988/1989; 1991/1992; 1995/1996; 1996/1997; 1998/1999;

Supercupa României: 5

1993/1994; 1994/1995; 1997/1998; 2000/2001; 2005/2006

Helmuth Duckadam, ridicând deasupra capului Cupa Campionilor Europeni (1986)

Steaua a adus în fotbalul românesc jocul spectaculos, în vitezã, motiv pentru care în deceniul al nouãlea al secolului trecut - jucãtorii roș-albaștri au fost supranumiți "viteziștii". Prima perioadã de glorie a Stelei au fost anii '50, cu "echipa de aur" care îi cuprindea, printre alții, pe Apolzan, Ienei, Alecsandrescu, și care a câștigat de cinci ori Divizia A, și de patru ori Cupa României. Steaua a dat marea echipã a sfârșitului anilor '80, care a câștigat în 1986 Cupa Campionilor Europeni, și care a evoluat în urmãtorii trei ani la cel mai înalt nivel în Europa, jucând încã o semifinalã și o finalã de Cupa Campionilor Europeni. Steaua deceniului al zecelea a câștigat de 6 ori consecutiv Divizia A și a participat de trei ori la rând în Liga Campionilor.

Dupã 1990, Steaua a continuat sã domine fotbalul românesc, câștigand alte 8 titluri de campioanã și reprezentând an de an cu succes România în competițiile europene. A avut trei participãri consecutive în Liga Campionilor, a fost sfert-finalistã a Cupei Cupelor în 1993, și a atins optimile de finalã ale Cupei UEFA în 2005 și semifinala aceleiași cupe în 2006.

În sezonul 2006-2007, Steaua a reușit sã se califice pentru a patra oarã în grupele Champions League, fiind singura echipã de club din România care a evoluat în aceastã competiție. A terminat pe locul 3, sub Olympique Lyon și Real Madrid, dar peste Dinamo Kiev, dupa 4-1 și 1-1 cu Dinamo Kiev, 0-3 și 1-1 cu Lyon și 1-4 și 0-1 cu Real Madrid, calificându-se astfel pentru șaisprezecimile Cupei UEFA, unde a fost eliminatã de deținãtoarea trofeului, FC Sevilla, dupa 0-2 și 0-1.

De-a lungul timpului, mari fotbaliști ai României, iar, dupã Revoluție, și unii fotbaliști strãini de valoare, au jucat la Steaua. Jucãtori ca Anghel Iordãnescu, Marcel Rãducanu, Marius Lãcãtuș sau Gheorghe Hagi sunt printre cei mai respectați de suporterii acestei echipe.

Portari: Ilie Savu, Costicã Toma, Ion Voinescu ( anii 1950), Vasile Iordache (1971), Dumitru Moraru (Tete), Helmuth Duckadam, Dumitru Stângaciu ('84), Silviu Lung ('88), BogdanStelea,

VasiliHamutovski (2003)

Fundași: Alexandru Apolzan ('49), Vasile Zavoda ('51), Emeric Jenei ('57), Lajos Sãtmãreanu, ªtefan Sameș, Teodor Anghelini, ªtefan Iovan ('81), Miodrag Belodedici ('83), Adrian Bumbescu ('85), Ilie Bãrbulescu, Nicolae Ungureanu, Dan Petrescu ('85), Gheorghe Popescu, Anton Doboș, Daniel Prodan,

Iulian Filipescu ('92), George Ogãraru ('98), Sorin Ghionea ('02), Dorin Goian ('04), Petre Marin, Golanski, Ifeany Emeghara, Mihaita Nesu

Dorin Goian - "ministrul" apararii

Mijlocași: Iosif Petschovschi ('52), ªtefan Onisie, Tiberiu Bone, Cornel Cacoveanu, Sorin Avram,

Lițã Dumitru, Anghel Iordãnescu ('68), Tudorel Stoica, Ladislau Bölöni ('84), Mihail Majearu, Gabi Balint, Gheorghe Hagi ('87), Iosif Rotariu,Ilie Dumitrescu ('87), Basarab Panduru, Constantin Gâlcã,

Laurențiu Roșu, Dennis ªerban, Cãtãlin Munteanu, Eugen Tricã ('98), Sorin Paraschiv ('99), Mirel Matei Rãdoi ('00), Dorinel Munteanu ('03), Bãnel Nicolițã ('05)

Mirel Matei Radoi - Capitanul

Atacanti: Francisc Zavoda ('50), Gheorghe Constantin ('54), Nicolae Tãtaru, Florea Voinea, Ion Alecsandrescu, Gheorghe Tãtaru, Marcel Rãducanu, Marius Lãcãtuș ('83), Victor Pițurcã, Adrian Ilie ('93), Ion Vlãdoiu, Claudiu Rãducanu, Nicolae Dicã ('04), Adrian Neaga, Valentin Badea ('06)

Nicolae Dica - asul din maneca Stelei

Antrenorii echipei, de la infiintare pana in prezent:

Braun-Bogdan (1948) • Colea Vâlcov (1948–49) • Ronnay (1950) • Gh. Popescu (1951–53) • Ronnay (1953–54) • Savu (1954–55) • Dobay (1956) • Savu (1958) • Niculescu (1958) • Gh. Popescu (1958–60) • Onisie (1960–61) • Mladin (1961) • Gh. Popescu (1962) • Onisie (1962–63) • Ola (1963–64) • Savu (1964–67) • Kovács (1967–70) • Onisie (1970–71) • Stãnescu (1971–72) • Constantin (1972-73) • Teașcã (1974–75) • Jenei (1975–78) • Constantin (1978–81) • Ionescu (1981) • Cernãianu (1981–83) • Jenei (1983–84) • Halagian (1984) • Jenei (1984–86) • Iordãnescu (1986–90) • ªtefãnescu (1990) • Hãlmageanu (1991) • Jenei (1991) • Pițurcã (1992) • Iordãnescu (1992–93) • Jenei (1993–94) • Dumitriu (1994–97) • Stoichițã (1997–98) • Jenei (1998–2000) • Pițurcã (2000–02) • Olãroiu (2002) • Pițurcã (2002–04) • Zenga (2004–05) • Dumitriu (2005) • Protasov (2005) • Olãroiu (2006–07) • Hagi (2007) • Pedrazzini (2007) • Lãcãtuș (2007–)

Suporteri:

Înființat în 1995, grupul "Armata Ultra" s-a divizat în mai multe grupuri de suporteri care existã și astãzi. Printre acestea se numãrã "Titan Boys", "Ultras", "Tineretului Korp", "Skins Berceni", "Nucleo", "Insurgenții", sau mai noile grupuri "Stil Ostil" sau "Vacarm", "Tradizione", "Armata 47 Vest".

În deplasãrile din alte țãri, suporterii vin la acel meci în numãr de cel puțin 100-200. Numãrul lor a crescut de la an la an ajungându-se la câteva mii în ultimele sezoane. De exemplu la ultimele deplasãri efectuate în Spania, Steaua a fost susținutã de un numãr record de suporteri, beneficiind și de aportul diasporei românești din Peninsula Ibericã. La partida de la Madrid, împotriva Realului, în noiembrie 2006, peste 15.000 de suporteri ai roș-albaștrilor au luat loc în tribunele stadionului "Santiago Bernabeu".

Jean Pavel - ani buni conducatorul galeriei Steliste

Recorduri:

Cu nu mai puțin de 60 de sezoane petrecute în Liga 1, este una dintre cele trei echipe românești care au jucat doar în prima ligã românã, alãturi de FC Dinamo București (59 de sezoane) și FCU Politehnica ªtiința Timișoara (6 sezoane). În același timp, Steaua este deținãtoarea recordului actual de campionate naționale (23), cupe naționale (20) și supercupe naționale (5). Între 1993 și 1998, cele șase titluri câștigate la rând au egalat recordul stabilit de Chinezul Timișoara în anii 1920. Pe plan internațional, este singura echipã din România care a câștigat o cupã europeanã (Cupa Campionilor Europeni în 1986 și Supercupa Europei în 1987), sau care s-a calificat într-o finalã UEFA (Cupa Campionilor Europeni în 1986, respectiv 1989).

Timp de 3 ani și 3 luni (iunie 1986 - septembrie 1989), Steaua a strâns 104 meciuri fãrã înfrângere în campionat, stabilind pe atunci un record mondial (în prezent depãșit), și un record european care încã nu a fost doborât. De asemenea în Liga naționalã, Steaua a strâns 112 meciuri fãrã înfrângere acasã, între noiembrie 1989 și august 1996. Seria de 17 victorii consecutive în campionat a fost egalatã doar de Dinamo.

Tudorel Stoica este jucãtorul cu cele mai multe prezențe pentru Steaua în Liga 1, cu 368 meciuri jucate în 14 campionate, un record dificil de doborât. Golgheterul "all-time" al Stelei în campionat este Anghel Iordãnescu, cu 146 de goluri înscrise. Alte recorduri au fost stabilite de foști jucãtori precum Dorinel Munteanu (cele mai multe selecții în echipa naționalã - 131) sau de Gheorghe Hagi (cele mai multe goluri pentru echipa naționalã - 35; de asemenea cele mai multe prezențe ale unui jucãtor român în cupele europene - 93).

Culori:

În timpul primului ei sezon, 1947–48, Steaua a purtat tricouri roș-galbene, cu șorturi albastre, pentru a simboliza culorile steagului tricolor. Începând cu sezonul urmãtor, odatã cu schimbarea identitãții Armatei Române, s-a renunțat treptat la galben, astfel încât culorile oficiale au rãmas, pânã în ziua de astãzi, roșu și albastru.

Steaua nu a avut niciodatã un echipament standard. Cu toate acestea, cea mai folositã combinație de-a lungul timpului a fost tricouri roșii, șorturi albastre și jambiere roșii. Alte variante au inclus roșu complet, albastru complet, dar și tricouri în dungi roș-albastre, în anii '1960 și '1970. Alte culori au fost folosite foarte rar. Excepții au fost finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, în care Steaua a purtat, pentru prima și singura datã în istoria sa, un echipament alb complet, precum și echipamentul folosit în deplasare în sezonul 1999-00 (galben și roșu), precum și a treia opțiune de echipament din sezonul 2005-2006 (galben și negru).

Echipamentul folosit acasã în sezonul 2007-08, același ca și cel din sezonul precedent, consistã din tricouri cu dungi verticale roșii și albastre, șorturi și jambiere roșii, în timp ce echipamentul din deplasare este albastru-complet. Se folosesc de asemenea și alte combinații ale acestor culori.

În prezent echipamentul Stelei este produs de Nike, cu care Steaua a semnat un contract în 2002, dupã un lung parteneriat cu Adidas. În prezent pe tricouri apare numele sponsorului Cityfinancial. In 1988 Steaua a fost prima echipã de fotbal din România comunistã care a purtat pe tricou numele unei companii occidentale, anume Ford. Dupã aceea au urmat alți sponsori : Castrol, Philips, CBS, Bancorex (inițial BRCE), Dialog (astãzi Orange), BCR și RAFO, Cityfinancial.

Stema:

ASA București a fost fondat de cãtre Armata Regalã pe 7 iunie 1947, și pe atunci echipa nu avea nicio stemã oficialã.

Cum comuniștii au preluat complet controlul în țarã pe 30 decembrie 1947, Armata Regalã a fost transformatã în Armata Poporului, și în mod automat și ASA. Inspirat de Armata Roșie, noul Minister al Apãrãrii a decis sã creeze o stemã pentru club, consistând dintr-o stea roșie inscripționatã "A" (simbolul Armatei Roșii), pe un disc albastru, precum și sã schimbe numele în "CSCA".

Doi ani mai târziu, schimbarea numelui în CCA a adus cu ea și o nouã stemã, consistând din aceeași stea roșie, inscripționatã "CCA", și înconjuratã de o cununã de lauri. Omniprezentul motiv al Stelei pe stemã s-a materializat și în schimbarea numelui clubului, în Steaua, din 1961. S-a optat pentru o stemã care, cu un nou design, rãmâne simbolul clubului pânã în ziua de azi : fondalul dungat roș-albastru, cu o stea de aur în mijloc, reprezentând tricolorul românesc. Forma stemei a fost regânditã în 1974, când echipa s-a mutat pe Stadionul Ghencea.

În urma Revoluției române din 1989, Armata a decis sã rupã orice legãturã cu defunctul regim comunist, astfel încât, în 1991, CSA Steaua și-a schimbat stema pentru ultima oarã, reprezentând un vultur prezent și pe stema Ministerului Apãrãrii, dar și a României. Cum în 1998 a apãrut FC Steaua, clubul a adãugat douã stele galbene deasupra stemei, reprezentând cele 20 de titluri de campioanã a României câștigate de echipã.

2003 a fost anul ultimei schimbãri a stemei, decisã de noul Consiliu de Administrație condus de George Becali, în realitate o revenire la varianta din perioada 1974-1991, cu cele douã stele prezente deasupra.

Sursa: Wikipedia

Stadionul:

Stadionul "Steaua" este cea mai moderna arena de fotbal din Romania. Pozitionat in sud-vestul Bucurestiului, in cartierul Ghencea, stadionul "Steaua" face parte din "Complexul Sportiv Steaua" fiind o arena tipica de fotbal (fara pista de atletism).

Constructia a fost inaugurata in aprilie 1974, cu ocazia unui meci amical Steaua - OFK Belgrad (scor 2-2). La inceputul deceniului 9 au inceput lucrarile instalatiei de nocturna, aceasta fiind inaugurata pe 14 august 1991, la un meci Steaua-FC Bacau (scor 4-1). Mai tarziu, in 1996, arena din Ghencea a fost modernizata in totalitate, tribunele fiind dotate cu scaune, cantonamentul jucatorilor de sub tribuna a doua fiind renovat la nivelul unui hotel de patru stele, iar utilitatile fiind aduse la standardele vremii.

Este stadionul pe care a jucat, in afara multiplei campioane a Romaniei - Steaua -, si echipa nationala, calificata pana in sferturile de finala ale Campionatului Mondial din 1994.

Stadionul "Steaua" reprezinta pentru toti stelistii o mare mandrie. Unic in tara prin facilitati, poate gazdui partide de fotbal la standardele impuse de FIFA si UEFA, atat in ceea ce priveste confortul si securitatea spectatorilor cat si al facilitatilor oferite mass-media.

Stadionul este dotat cu un sistem de supraveghere a spectatorilor dotat cu un numar de 7 camere fixe si 9 camere mobile, acestea avand posibilitatea de a lua imagini chiar si de la intrarea spectatorilor in stadion. La tribuna oficiala exista o camera de monitorizare performanta care este folosita, in caz de nevoie, de catre fortele de ordine

Click pentrul a vedea planul stadionului

Magazinul oficial:

Click pentru a vedea partial magazinul aflat la intrarea S a tribunei oficiale

Puteti achizitiona produse promotionale originale cu marca Steaua la urmatoarele puncte de desfacere:

Bucuresti

Bd-ul Ghencea nr. 45

Tribuna oficiala intrarea S

Luni - Vineri 10:00 - 18:00

In zilele de meci: 13:00 - 21:00

Aeroportul International Henri Coanda

Terminal Plecari Internationale

Sala de imbarcare, etaj 1

Luni - Duminica 5:00 - 24:00

Oradea - str Republicii, Magazin Universal, etaj 3

Brasov - str 13 Decembrie nr 44, str Agricultorilor nr 4, Eliana Mall

Sacele - str Viitorului nr 10A, str Alex. Lapedatu nr 7

Fagaras - str M. Eminescu nr 1

Râsnov - str Florilor nr 27

Zarnesti - str Tiberiu Spârchez nr 12, str Ciucas nr 14

Codlea - str Lunga nr 80

Bran - str Principala DN 73 (fara numar)

Poiana Brasov - Complex "Capra Neagra"

Satu Mare - str Careiului, in incinta magazinului "Real" si la "Galeriile Real" incepand cu 20 februarie 2008

Sursa informatiilor despre stadion si magazine: site-ul oficial

Cred ca acest articol arata ca suntem una dintre marile echipe ale Europei. Nu sunt multe echipe care sa aiba o asemenea istorie ca a noastra.

FORZA Steaua!!! MEREU CAMPIONI!!!

Intr-adevar sunt putine echipe in lume care au un asemenea palmares...cred ca suntem echipa cu cel mai bogat palmares din E Europei...

Are cineva detalii legate de "retrogradarea" din 1948, anunțatã de prosport? Dupã câte știam eu, la sfârșitul acelui sezon Steaua a jucat 2 meciuri de baraj (tur-retur) cu o echipã din Divizia B, nu mai știu cu care. În prosport zice cã de fapt a fost un turneu de baraj, în care participau ultimele 4 echipe neretrogradate direct din Divizia A și liderii celor 4 serii din Divizia B.

PS: Cele date de prosprot sunt preluate din libertatea.

Este o incercare de a denigra Steaua. Steaua nu a jucat niciodata in divizia B. Asta inseamna ca a retrogradat? Pe cine intereseaza barfa aruncata pe piata de tabloidul Libertatea, cu intentia clara de a arata ce ar fi patit Tudor daca ar fi arbitrat in acele timpuri, click aici.

Adevãrul apare și în cartea lui Mircea Jiva - "Hai Poli" (e despre Politehnica Timișoara - cea adevãratã, și e scrisã în anii 70). Am și pagina scanatã în caz cã o vrea cineva.

Pe baza unei fotografii, Steaua a cerut rejucarea meciului dintre Prahova Ploiești și Poli TM, în cadrul turneului-baraj de la retrogradare. Cererea a fost acceptatã și rezultatul dupã rejucare ne-a fost favorabil.

E atât de simplu. Nici mãcar nu e un caz singular în istoria fotbalului European. Într-adevãr, e un moment dubios pe marginea cãruia se poate specula la nesfârșit.

Un post scris de Conashu la http://www.fcsteaua.ro/forum/index.php?sho...t=0&start=0, care ar trebui sã stea aici:

In august 2005, in evenimentul zilei aparea un articol, in opinia mea obiectiv, despre istoria celor 3 echipe bucurestene la inceputul instaurarii regimului comunist.

Articolul din libertatea este evident tendentios. Redau mai jos tot articolul aparut in evenimentul zilei.

EVZ

Granzii fotbalului in zorii comunismului[/b]

Mihail Bumbeș

Clipe dintr-o istorie mai putin glorioasa a echipelor Steaua, Dinamo si Rapid

La trei ani de sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial si doi ani de la alegerile din noiembrie 1946, fotbalul romanesc a fost supus unor mari transformari. Exceptand CFR Bucuresti (Rapid), practic nici o echipa care activase in campionatul 1940-1941 (ultimul desfasurat inainte de razboi in formula divizionara) nu s-a mai regasit in primul esalon in editia 1948-1949. O parte din echipe au fost desfiintate (Carmen, Venus, Ripensia). Altele au fost mutate in diferite orase, cu denumiri schimbate (Juventus Bucuresti a devenit Petrolul Ploiesti in august 1948) sau au fost fortate sa fuzioneze (Ciocanul si Unirea Tricolor, care au format Dinamo). Totul s-a desfasurat sub atenta supraveghere a Organizatiei Sportului Popular, institutia comunista care se ocupa cu coordonarea miscarii sportive.

Soarele BPD-ist pe tricoul rapidist

Clubul Rapid inregistreaza in istoria sa si o perioada in care devenise port-drapelul sportiv al Blocului Popular Democrat (coalitia politica si electorala infiintata si controlata de Partidul Comunist din Romania, care mai cuprindea Frontul Plugarilor, disidenta pro-comunista a Partidului Social Democrat, Uniunea Populara Maghiara, Confederatia Generala a Muncii, Uniunea Patriotilor etc.). Meciul CFR Bucuresti-Sportul Studentesc din 7 octombrie ,46 consemneaza, pentru prima oara, sprijinul ceferistilor pentru comunisti in campania electorala. La finalul partidei, jucatorii au format pe teren litere care au infatisat publicului indemnul Votati Soarele (semnul electoral al BPD-ului), consemneaza ziarul. In 3 noiembrie, la meciul cu I.T. Arad, soarele BPD-ist si-a facut din nou loc pe tricourile echipei giulestene. Mai mult, jucatorii au intrat pe teren cu o pancarta pe care scria: Platforma program sprijina sportul popular .

Considerati detasamentul de avangarda al muncitorilor , feroviarii au beneficiat de o atentie speciala in primii ani ai instaurarii regimului comunist, dovada fiind si aparitia in prim-planul competitiilor a unor echipe precum CFR Cluj, CFR Timisoara, CFR Galati etc. Cluburile feroviare aveau deja o traditie (CFR Timisoara s-a infiintat in 1933, CFR Galati in 1931, CFR Cluj in 1907) dar, in afara de Rapid Bucuresti, nu se afirmasera inainte de venirea comunistilor. Ele au fost insa folosite de propaganda comunista pentru a demonstra atasamentul noilor autoritati fata de clasa muncitoare. Dintre explicatiile ascensiunii acestor echipe imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial nu trebuie sa excludem cariera ceferista a muncitorului Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Treptat insa, sportul muncitoresc si-a pierdut din influenta, oricum, relativa - si, cu toata sustinerea regimului, nici o echipa cu numele CFR nu a castigat vreo competitie in acea perioada.

Dupa alegerile din 1946 si odata cu consolidarea puterii, comunistii au trecut la organizarea sportului dupa model sovietic, infiintand cluburile armatei si Ministerului de Interne. In timp ce Steaua (ASA/ CSCA/ CCA) si Dinamo au beneficiat de o puternica sustinere politica in timpul regimului comunist, Rapid a intrat intr-un fel de opozitie . Alaturi de sustinatorii traditionali - muncitorii ceferisti si locuitorii din zona Garii de Nord, Rapid a atras sustinerea unei parti din intelectualitatea si boema bucuresteana devenind, in anii ,70-,80, o adevarata persona non-grata a fotbalului romanesc.

Echipa Armatei ia locul reactionarilor

La data de 7 iunie 1947 era infiintata Asociatia Sportiva Armata (ASA), viitoarea Steaua Bucuresti. Sansa echipei armatei - s-a numit Carmen Bucuresti, formatia industriasului Dumitru Mociornita.

La 21 august 1947, in sedinta Federatiei Romane de Fotbal Asociatie (FRFA), s-a decis excluderea gruparii Carmen din toate competitiile, cerandu-se Organizatiei Sportului Popular radierea din randul echipelor sportive. A doua zi, Biroul Executiv Permanent al OSP-ului a executat rapid ordinul. Motivele invocate: sabotarea intereselor sportive romanesti, incercarea de compromitere a prieteniei sportive romano-sovietice prin refuzul echipei de a juca cu Dinamo Tibilisi, precum si declaratiile conducatorilor gruparii.

Sportul Popular din 21 august 1947 sustinea ca Mociornita si Vizante, conducatorii lui Carmen, afirmasera la un moment dat despre rivalitatea lor cu echipele feroviare si cu Ciocanul (fost Maccabi): Cu una ne rafuim rasial, cu celelalte politic . Veridicitatea declaratiei este greu de sustinut, pe de o parte pentru ca principiile luptei de clasa erau proprii mai degraba gandirii comunistilor.

Pe de alta parte, in deplin spirit al epocii, ziaristii de la Sportul Popular nu s-au mai obosit sa-i intrebe si pe cei vizati despre veridicitatea afirmatiilor care le erau imputate. Condamnarea era definitiva si irevocabila, iar acuzatul nu se putea apara. Citam din comunicatul FRFA: Consideram masura luata ca fiind una care duce la lichidarea unui cuib de dusmani ai sportului... acum cand masele largi ale poporului se bucura de realizarile regimului democratic... .

Ca urmare a deciziei FRFA, jucatorii echipei proaspat desfiintate au fost nevoiti sa-si aleaga o echipa dintre cele recomandate de federatie: ITA, CFR Bucuresti, Ciocanul, Juventus, Jiul.

Numai Gica Popescu si Panait au ramas sa faca parte din echipa armatei, care a luat imediat locul Carmenului in Divizia A. Popescu si Panait erau cadre militare, primul avand gradul de capitan, luptand in 1942 pe frontul de est ca voluntar. Cei mai multi fiind directionati spre CFR Bucuresti (Rapid n.r.).

Si totusi, Steaua a retrogradat!

La numai doua zile de la excluderea echipei Carmen, FRFA decidea ca Asociatia Sportiva a Armatei sa ocupe locul ramas vacant in divizia A. Desi intarita pe parcursul noului campionat cu jucatori de la cele mai bune echipe bucurestene, echipa militara nu a avut un parcurs prea bun: la sfarsitul editiei 1947-1948 n-a adunat decat 22 de puncte, terminand pe locul 14 din 16 echipe si intrand in barajul pentru ramanerea in primul esalon. La turnelul de baraj participau 8 echipe, fiecare jucand cu fiecare, urmand ca primele patru sa se califice in prima divizie. La finalul miniturneului de baraj, echipa militara se afla pe locul 5, cu 7 puncte, si depindea de rezultatul jocului dintre Politehnica (9 pct., calificata deja) si FC Ploiesti (6 pct). FC Ploiesti a invins cu 3-2, dupa ce Politehnicii i s-a refuzat un gol imediat dupa pauza. Ploiestenii ar fi trebuit, asadar, sa evolueze in prima divizie, iar militarii, in cea de-a doua. Dar, la 10 iunie 1948, gruparea ASA a contestat la FRFA rezultatul jocului FC Ploiesti-Politehnica, motivand greseli de arbitraj. Comitetul FRFA a decis rejucarea meciului FC Ploiesti-Politehnica in data de 24 iunie. Noul meci s-a disputat la Craiova si s-a terminat 1-1. In urma acestui rezultat, AS Armata a trecut pe locul 4, la egalitate de puncte cu FC Ploiesti, dar calificandu-se in divizia A datorita rezultatului direct. Daca decizia de rejucare a meciului a fost una politica, iar meciul rejucat a fost corect, vom afla, probabil, atunci cand arhivele vor putea fi disponibile spre cercetare.

Dinamo: Azi in Bucuresti, maine in toata tara!

Istoria clubului Dinamo incepe la jumatatea lunii octombrie 1947, cand adunarea extraordinara a echipei Unirea Tricolor (cea mai iubita din Bucuresti, care in 1938 l-a avut ca presedinte de onoare pe filosoful Nae Ionescu) accepta propunerea facuta de Prefectura Politiei Capitalei de a fuziona cu Asociatia Sportiva Politia, sub denumirea de Unirea Tricolor MAI. Fuziunea s-a datorat situatiei dificile in care se gasea echipa din Obor. Sustinuta financiar direct de numerosii ei suporteri - majoritatea negustori si membri ai clasei mijlocii -, Unirea Tricolor intampina mari probleme din cauza prigoanei pe care comunistii o instituisera asupra acestor categorii sociale. La 10 aprilie 1948, Ministerul Afacerilor Interne anunta fuziunea dintre Ciocanul (fosta Maccabi) si Unirea Tricolor MAI, care se transformau in Dinamo A, respectiv Dinamo B.

Intr-un interviu dat Sportului Popular din 10 mai ,48, presedintele gruparii Dinamo, inspectorul V. Muresan, declara: Nu va ramane colt de tara in care Dinamo sa nu activeze, nu va ramane oras in care gruparile Dinamo sa nu figureze in campionatele locale . Aceasta idee s-a materializat prin aparitia de noi echipe Dinamo in orasele Brasov, Slatina, Focsani, Bacau sau Pitesti.

In 8 iunie 1948, MAI anunta constituirea gruparii polisportive Dinamo prin fuziunea dintre Dinamo A (Ciocanul) si Dinamo B (Unirea Tricolor MAI), avandu-l ca presedinte de onoare pe ministrul Teohari Georgescu, iar ca presedinte activ pe Marian Jianu, adjunctul temutului lider comunist.

De mentionat cazul echipei Ciocanul, exclusa de catre legionari in campionatul 1940-1941 (castigat de Unirea Tricolor), pe motivul ca este clubul evreilor , si desfiintata in 1947-1948, de data aceasta definitiv, de catre comunisti. Un alt paradox consta in faptul ca doua echipe rivale - Maccabi ( ciocan , in limba romana) si Unirea Tricolor (considerata in epoca drept echipa de suflet a legionarilor) - au ajuns sa fuzioneze fortat.

Desfiintam si castigam!

O aparitie insolita pe prima scena a fotbalului romanesc s-a produs in campionatul 1953 (pe atunci se juca in sistemul primavara-toamna, importat din URSS): este vorba despre echipa militara C.A. Campulung Moldovenesc. Cu un lot realmente valoros, nou-promovata a terminat turul campionatului pe primul loc, la doua puncte de fratele mai mare de la Bucuresti. In pauza dintre tur si retur, Ministerul Fortelor Armate a luat decizia desfiintarii echipei moldovene, cei mai buni jucatori trecand la CCA Bucuresti, care a devenit campioana.

In campionatul 1962-1963, pe prima scena a aparut Viitorul Bucuresti, in fapt nationala de juniori care tocmai castigase titlul european, in turneul organizat la Bucuresti. Dupa decembrie 1989, presa a demonstrat ca actele unor jucatori fusesera falsificate de autoritatile comuniste, ei depasind, in realitate, varsta junioratului. Echipa Viitorul a terminat turul pe primul loc, dar a fost desfiintata in intersezon, jucatorii fiind impartiti la echipele Steaua, Dinamo si Rapid. Campionatul a fost castigat de Dinamo".

Un astfel de articol de ce nu e preluat si de ziarele de sport?

Este o incercare de a denigra Steaua. Steaua nu a jucat niciodata in divizia B. Asta inseamna ca a retrogradat? Pe cine intereseaza barfa aruncata pe piata de tabloidul Libertatea, cu intentia clara de a arata ce ar fi patit Tudor daca ar fi arbitrat in acele timpuri, click aici.

deja presa e disperata,nu stie ce s mai scrie_ursu trece javrele latra,prostu moare de grija altuia-potaia de drum lung

suntem o echipa buna alceva nush ce sa zic

o echipa foarte buna.... nu uitati am luat cupa campionilor in 86

nu stiu de ce in prezentarea istoriei nu ai scris si felul in care Steaua lua cu japca jucatorii importanti de la celalalte echipe din campionat..faptul ca era echipa lui Valentin Ceausescu..astfel de lucruri nu se pot uita...e istoria voastra...chiar daca e dureros

Ia,uite-l si p-asta.De unde ai aparut nenica,intoarce-te taticu' in padure!

Ce am fost si ce mai suntem...

Ce n-as da sa se repete istoria...

Becaliotii clubului:

Fiul lui Virgil Becali, Valentin, pregãtește grupa de juniori din care face parte și Fl. Matei, recomandat drept "al doilea Hagi".

Cumnat cu Gigi, Costel Geambazi e administratorul bazei sportive din Ghencea, iar frații Marius și Adrian Ianuli, nepoții patronului, figureazã și ei în schema clubului.

În calitate de team-manager, primul stã pe bancã în timpul meciurilor, el fiind cel care primește indicații prin telefon de la lojã și le transmite mai departe antrenorilor. Adrian se ocupã cu treburi organizatorice.

Nu va spun decat atat, Valentin Ceausescu a fost cinstit la echipa, Echipa castiga campionatele cinstit cand a fost Valentin Ceausescu. Spre deosebire de echipa militzienilor(FC Scuipa-n Borcea Dinamo) care au castigat toate campionatele inainte de revolutzie necinstit. Si Lucescu Batran mai are si tupeul sa ceara palmaresul Stelei zicand ca e necinstit. Rusine sa iti fie Lucescule.

"Steaua anilor '80 era o mare echipã, chiar dacã Dinamo avea 10 cooperative nu avea cum sã-i opreascã. Echipa din Ghencea era incomparabil mai bunã. Erau super valoroși, jucau un fotbal aparte, un fotbal special. Nu întâmplãtor au obținut performanțe europene. Vã spun cinstit, nici azi nu sunt echipe care sã practice un astfel de fotbal, în vitezã. Avea fotbaliști de mare valoare, au adus toatã crema din țarã. N-a avut România un mijlocaș ca Tudorel Stoica. Toți erau excepționali, erau adevãrați 'Titani', ãștia de acum sunt musculițe în comparație cu ei", a spus Adrian Porumboiu pentru prostsport.

Steaua SUNTEM NOI s-a vazut in meciul din groapa ca iar a stralucit Steaua :X Noastra

suntem SUPERIORI cu precadere animalelor domestice

Becaliotii clubului:

 

 

 

Cumnat cu Gigi, Costel Geambazi e administratorul bazei sportive din Ghencea, iar frații Marius și Adrian Ianuli, nepoții patronului, figureazã și ei în schema clubului.

Asta iar e o gafa al lui Jiji.Ghencea este pana si in ziua de azi proprietatea ministerului apararii.Nu este datoria lui,nu este responsabilitatea lui.Ghencea nu ar trebui nici macar sa ii furnizeze banii de bilete.Oricine are putina minte in cap poate cumpara Ghencea de la Minister.Steaua nu are dreptul sa joace pe alt stadion,Ghencea e stadion pe acte,e simbol!Este una din odalitatile prin care il poti inchide pe Becali prin inteligenta!

Nimeni nu poate sa umbreasca ceea ce inseamna clubul asta pentru Romania si chiar pentru Europa. Nici macar un oier ultra-mediatizat. Steaua este un organism viu care nu il va asimila niciodata pe acest analfabet, il va mesteaca si il va scuipa, cat de curand.

Imi aduce aminte de melodia aia de la parazitii cu Margineanu:Moartea Intreaba de tine.