Cu câte am pe cap, nici nu mi-a mai venit să scriu ceva, mai ales pe teme sportive. Păi, ce naiba să scriu? Despre meciul cu Danemarca, imagine elocventă a halului de nivel la care a ajuns Naționala? Despre înfrângerea Simonei, după ce mă entuziasmase cu senzaționala revenire din meciul precedent? Despre mizeria asta de război fratricid între CSA și actuala FCSB? Mai bine nu, sunt lucruri mai frumoase în viața asta. A venit primăvara, bre, ia uitați-vă ce frumușață ne-ncântă ochii și sufletul…
Dar meciul cu Dinamo nu puteam să-l pierd, nu? Ei, bine, dacă până acum m-am așteptat la victorii în meciurile cu Dinamo și am asistat la surprinzătoare remize sau înfrângeri, acum a fost prima oară când m-am temut de ce urma să fie. De ce? Păi, după ce că apărarea standard a gafat mereu până acum, ceea ce ne-a vămuit serios punctajul, uite că în seara asta am văzut un cuplu inedit de fundași centrali – Pintilii și Moké – care aveau să se opună înaltului și puternicului Nemec. Și de ce mi-a fost frică n-am scăpat… Am bănuit că Pintilii va juca așa cum știe el, ca un mijlocaș de luptă. A recuperat extraordinar, dar a fost dominat la duelurile aeriene și a fost tentat adesea să pornească la atac, lăsând o gaură ușor de exploatat de contraatacurile celor de la FC Dinamo 1948 (că nici ei nu sunt Dinamo ăia ai MAI, nu?). Și așa au apărut ocaziile adversarilor. Deja obișnuitele gafe ale steliștilor puteau să ne întristeze – s-au ratat câteva faze ce puteau însemna desprinderea, s-au oferit șanse dinamoviștilor ce puteau egala sau, de ce nu, învinge… Nu pot să nu amintesc de ajutorul primit de haită din partea acestui arbitru ce mai bine s-ar apuca de altceva. Kovács ăsta e o catastrofă!
Dar, totu-i bine când se termină cu bine: o victorie muncită, cu două goluri frumoase și… suntem acolo, sus. Am considerat că primele patru etape sunt decisive, o serie de patru victorii ar fi clarificat totul. A venit neașteptatul eșec cu Viitorul și treaba s-a complicat. Urmează meciul cu echipa lui Ninel, aparent mai ușor. Dar va fi greu de tot. Nu de alta, dar cine va juca în centrul apărării? Tamaș (să nu uităm, eliminat eronat!) îmi pare că mai are o etapă de suspendare și tot nu va juca, Bălașa e accidentat, Pintilii a luat roșu (cam prostește, dar n-ar fi prima oară) și va lipsi. Ce va face Reghe? Va juca cu Moké-Momčilović? Sau vom revedea iar extravaganța cu Tudorie fundaș central? Deh, mă știți că-s pesimist, dar… gata! Unica variantă acceptată: victoria. Și tot așa, spre un nou titlu!
P.S.
Avem coregrafie, suntem campioni la dat în stambă.
DOAR DINAMO… BUCURICĂ!
Andrei Sava
Preluare de pe blogul personal sammuray