Discuții, perspective

Sezonul s-a încheiat, Steaua a luat tot, despre ce să mai scrie presa? Despre… Steaua, bineînțeles! Cel mai gras subiect, cel mai solid. Pe ici, pe colo, și ceva comicăraie, mai ales dinspre Dinamo, unde Rin-Tin-Tin, grav ca un cioclu, ca întotdeauna, îi exasperează pe fani cu a nu știu câta versiune de New Dinamo. La Rapid jalea e din ce în ce mai mare, iar dinspre celelalte formații răzbat știri dezolante – insolvență, faliment, plecări în masă ale jucătorilor.

La Steaua, singurul pericol rămâne, ca de obicei, GgB. Pauza forțată părea să-l fi liniștit și să ne fi liniștit și pe noi la gândul că nu-l vom mai vedea și auzi. Vai, n-a durat mult… Delirul mistic și promisiunile că ne va lăsa în pace s-au dovedit vorbe goale și, încet-încet, revine vechiul Giginho pe care îl cunoaștem de viatâția ani. Mai răspicat ca înainte, patronul se declară capitalist pur-sânge:  unicul său scop e profitul! Așa că va vinde tot ce-i poate aduce milioane și va cumpăra ce-i mai bun de pe piață. Au apărut deja listele cu cei plecați și cu cei doriți. Siguri la plecări sunt dați Arlauskis, Latovlevici, Prepeliță, ca și împrumutații Rusescu și Bourceanu, ca probabili apar Tănase și Chipciu, ba chiar și, vai, Varela…

La veniri, ținte sunt Peçanha sau Silviu Lung jr. ca portari, Alcenat ca fundaș dreapta, Cernat, de Amorim, Budescu, Texeira la mijloc, Tadé și Tamuz în atac. Nume grele, de bază la echipele lor, dar Steaua e altceva… Personal, mă îndoiesc că Budescu sau Texeira, altfel jucători foarte buni, s-ar încadra în lot. Vedete incontestabile la echipele lor, cei doi stau mai prost cu… caracterul. Cel puțin Budescu e în stare să arunce vestiarul în aer, să își facă imediat dușmani în coechipieri, în antrenor, în suporteri, în patron…

Totul e, deocamdată, în stadiu de discuții, dar timpul e scurt, vacanța așijderea. Să așteptăm confirmările.

În final, poate cu asta ar fi trebuit să încep, antrenorul. L-am apreciat enorm pe Mirel ca jucător, un adevărat leader, un luptător, adesea numit ”antrenorul din teren”. Dar până la ”antrenorul de pe bancă” e cale lungă, riscul e imens: un debutant în meserie să ajungă direct la Steaua, la nava-amiral a fotbalului românesc… Va reuși el să strângă în jurul lui un grup pe care să-l transforme într-un tot unitar, într-o familie? Șanse sunt, dată fiind relația cu GgB, pe care îl poate tempera altfel decât oricare altul, dată fiind legătura cu fanii. Mă îndoiesc că până și nucleul dur al anti-FCSB ar rezista farmecului celui care e urmașul lui Marius Lăcătuș ca ambiție, determinare, devotament. Dar, va putea Mirel să compenseze lipsa de experiență ca antrenor cu evidentele sale calități dovedite în teren? Vom vedea, totul depinde de alegerile pe care le va face el, pe care le va aproba GgB și care vor fi în stare să facă pasul înainte de la echipe mai modeste la campioana ultimilor trei ani…

Autor: Andrei Sava

Preluare de pe blogul personal Sam Murray