Am placerea de a va prezenta un rezumat al celor mai interesante chestii vazute si auzite in timpul deplasarii catre Budapesta.
Mereu in intarziere
„Vino si tu pe la 22:45-23:00”. Am ajuns la 23:00 la locul stabilit si ne-am pus in miscare pe la 1:00. Nu o puteam face in liniste…riveranii se uita ca la urs la noi, fac poze si ne zambesc…la ora 1 noaptea. 🙂
Trei autocare, doua microbuze si cateva masini personale. Astia suntem si asa vom defila in urmatoarele doua zile.
Plecam fara escorta din Bucuresti, se pare ca jandarmii doreau sa stie doar cati suntem si cu ce masini plecam.
Vinul curge, berea o transpiram imediat. Cantam: despre Romania, unguri , mDinamo si mai ales despre Steaua. Nu cumva joaca Steaua in seara asta ?
Cainii injura Steaua si urca clipul pe diferite siteuri. Spre deosebire de ei, noi scrasnim din dinti si ii injuram discret.
La iesirea din Pitesti apare si escorta jandarmeriei. Sunt cumpatati si intelegatori. Oare s-au lovit la cap ? Nu ne onoreaza cu prezenta prea mult si ne parasesc la iesirea din judetul Valcea. La Dealul Negru luminile sunt stinse, nu vom manca mici in seara asta…
Cu veselie si multe popasuri noapte trece.
La pranz ajungem in Arad. Jandarmii nu vor sa ne lase in oras, pana la urma o dam la pace si suntem parcati la marginea orasului, intr-un peisaj idilic: un cimitir, o gogoserie si un supermarket.
Cu greu gasim o shaorma comestibila in acest oras. Restul se inghesuie intr-un supermarket. Nu vreau sa le fac reclama, haideti sa-l numim Penny 🙂
Vazand blocurile gri un coleg de suferinta remarca: „…si-a pus Ceausescu si aici amprenta”. No shit, bine ai venit in Romania!
Avem nevoie de doua ore pentru a lua masa de pranz.
Pe la 14:30 Peluza SUD ajunge la Nadlac.
Stam doua ore jumate in vama, timp in care vamesii unguri ne perchezitioneaza (inclusiv la oua), ne scot din autocare, urca cainii de serviciu in autobuze. Daca o sa gaseasca armele chimice ale lui Saddam ?
Intram in Bozgoria. O tara urata dar totusi mai curata decat a noastra.
Dupa doua ore ajungem in Budapesta. Tin sa subliniez cat de urata este aceasta parte a orasului.
Avem escorta dar e degeaba. Stam la semafoare. Dam peste grupuri razlete de unguri. Injuraturi, jigniri, zboara o cutie de bere spre sofer. Saracul ungur nici nu a apucat sa bea o gura din cutia de bere si acum e nevoit sa o arunce. Spre noi. O fi chiar atat de naaspa berea lor ?
Hunters & co se dau jos din autocar si sar la gatul ungurilor, care scapa cu ajutorul gazelor lacrimogene ale politistilor.
Ajungem in „fanzone”, care este un petic de pamant plin de buruieni.
Ungurii ne pun bete in roate si ne obliga sa schimbam o parte din bilete. Dureaza 3 ore in total.
Baru vrea sa se bata cu bodyguarzii unguri. De unul singur. E refuzat…
Ii ameninta ca o sa cucereasca Budapesta in 3 zile, ungurii tot nu vor sa se bata cu el…oameni rai 🙁
Dl. Cojocaru de la FRF ne ajuta pe toti sa ne schimbam biletele. Va multumim!
Intram in stadion. Incep clasicele tachinari intre stelisti si dinamovisti. Se ajunge la bataie.
Se schimba pumni intre cele doua tabere. Un dinamovist iese foarte sifonat iar ai nostri sunt depasiti numeric si se regrupeaza la baza scarilor. Cainii nu vor sa coboare la baza scarilor si se folosesc de curelele din dotare pentru a-i tine la distanta pe stelisti.
La intoarcerea in fanzone constatam ca dinamovistii sunt idioti. Au lasat pe un gard (pazit de stewarzii unguri) un steag al Romaniei, inscris cu numele grupului ENRG (Energizatii, Sud Dinamo). Imi pot doar imagina ce satisfactie ar fi avut ungurii daca ar fi pus mana pe steagul respectiv, care este in posesia SUD Steaua acum.
Captura e captura, nu ?
Azzido