Victorie. Și atât.
Uf, ne-a iertat CNA și ne-a dat meciul. A închis ochii la vederea fanioanelor cu F.C. STEAUA BUCUREȘTI… Dar, nu, nu mi-a plăcut meciul de aseară.
O primă repriză execrabilă, cu Popescu, Morais, Budescu și Texeira catastrofali și cu Gnohéré zbătându-se ca un… bizon în cușcă. Am scăpat ușor cu 0-1…
La reluare s-a mai dres ceva și am văzut două goluri spectaculoase. Budescu, ca deobicei, m-a exasperat, dar a dat un gol cum nu cred că i-ar mai reuși ușor nici lui…
Golul victoriei l-a înscris altă cruntă dezamăgire, Morais. Dar jucătorii meciului sunt Man, introdus în teren după pauză, și (a câta oară?) Niță, care ne-a ținut în joc, apărând providențial la 0-1 și la 1-1.
Ce să mai zic? Știu, fotbalul se joacă pe goluri… Câte meciuri n-am pierdut după ce am dominat mai tot timpul? E suficient să vedem ultimele campionate pierdute prostește. Dar n-are cum să mă bucure prea tare o victorie ca asta de aseară. Am jucat prost în fața unei echipe (ultimul loc, după 9 etape, în campionatul elvețian) care a arătat prea puțin fotbal, dar multă ambiție, îndârjire (poate prea multă…), încăpățânare de a-și juca șansa până la capăt. Ceea ce steliștilor noștri le-a lipsit.
Și ceva despre arbitraj. Mult prea permisiv. Nu-mi plac arbitrii care ”lasă jocul liber”, cum zic unii. Sovieticul de-aseară a permis faulturi grosolane, a trecut cu vederea mai mult de jumătate din ele. O tragere de tricou, un brânci amical, o îmbrățișare frățească n-ar fi un capăt de țară, dar tare mi-a fost frică să nu se umple infirmeria. Bine c-au scăpat teferi băieții. Închipuiți-vă ce-ar fi fost dacă, în locul Stelei, ar fi jucat clujenii (ce tumbe ar fi făcut Culio!), oltenii (ah, Băluță, ce-ai pierdut…), sau maidanezii… Mă rog, e greu de închipuit să vedem Rinamo în grupele Europa League, dar ce ordine și disciplină ar fi făcut alde Filip și Nedelcearu cu obraznicii ăia. Cu, sau fără arbitru ucrainean…
Una peste alta, meci slab, dar victorie. Trei puncte, locul 1 în grupă după două etape, bani la GgB (care n-a ratat ocazia să mai bolborosească după meci niște tâmpenii care l-au exasperat până și pe blândul Ilie Dumitrescu…), aport la coeficientul de țară (să mai aibă și alții bafta să adulmece nițel prin Ioropa, nu?). C-așa-i în fotbal. Acu`, gata! Lăsați-ne să ne pregătim! Cum, pentru ce? Păi, avem derby cu Sepsiszentgyörgy OSK. Nu, nu în Europa League…
Andrei Sava
Blog – 29 Sep 2017
Mai vedem meciul deseară?
Mai e un pic și-ncepe meciul. Nici trei ore… Nu, nu derby-ul Dinamo-Chiajna, ăla a avut loc ieri, am uitat și nu l-am văzut. Da-mi pare tare rău, pentru că presimțeam ce se va întâmpla. O nouă înfrângere a echipei ce avea pretenții la titlu (!!!), a șasea din 12 partide… Mă rog, așa-mi trebuie dacă nu urmăresc cu atenție ce se-ntâmplă în Groapă. Bine, nici coregrafii n-au părut prea interesați, au fost mai puțini decât la CSA Steaua – CS FC Dinamo (nu confundați cu Doar Dinamo…).
Deh, ce pretenții să ai de la un fecesebist… Eu cu gândul la absențele lui Alibec și Momčilović, ba chiar și a lui Nedelcu. Că așa a decis GgB, patronul. Bossul. Care crede că-i tare priceput la fotbal, deci își permite să impună antrenorului cine să joace. Asta e, n-avem ce-i face. De-aia are România campioane ca Oțelul, Urziceni sau Astra…
Așadar, la Lucerna, cică lumea nu se-nghesuie să vadă cum se descurcă Lugano în fața Stelei. Suntem informați că elvețienii-s niște neica nimeni, ultimii în clasament, nu există niciun afiş care să anunţe meciul, ziarele locale nu scriu decât de Basel-Benfica. 5-0!!! Cum, care Basel? Ăia cu care Steaua nu a reușit decât un 1-1 acum vreo 4 ani, drept care fanii echipelor care se pregătesc de zor (naiba știe pentru ce…) s-au simțit datori să ia la mișto echipa noastră… Vă dați seama cum așteaptă ei acum meciul de deseară. Poate-poate… Doar-doar uită lumea de cele 3 (trei!) goluri încasate de Filip, Hanca &co. de la galacticii din Chiajna. Oricum, sunt convins că, în afară de cele 3 (trei!) goluri, Chiajna nici nu s-a apropiat de poarta lui Penedo, sau cine o fi apărat… Tre` să-l întreb pe Breleantu cum a fost. Dar dacă… Dar dacă joacă Steaua, în sfârșit, cum vrem noi? Nasol… Se duc dracu` coregrafiile. Și trec la fapte: ”Mai bine cântați voi și jucăm noi!” Chiar, ar fi mișto, nu?
Dar, până atunci, să ținem pumnii singurei echipe care mai reprezintă România în Europa. Deși, mi-e tare teamă… Păi, uitați-vă și voi ce fanion o să fie la meci:
Aoleu, să nu vadă CNA-ul că interzice televizarea, îi amendează pe luganezi, pe lucarnezi, pe toți, mama lor…
***
P.S. Nu uitați: poimâine la 17.00! Cu toții pe Giulești! Marele meci Academia-AFC! Ambele rapide față-n față!
Da` care-i aia adevărată?
Andrei Sava
Blog – 28 Sep 2017
Nota Redacției: Din prețuire pentru Andrei Sava, colegul nostru de „suferință roș-albastră”, am decis să-i încadrăm savuroasele analize cu meciurile Stelei într-o rubrică specială intitulată Cronica „cusurgiului”, cum el însuși se autodefinește în glumă. Tot în spirit de glumă am preluat și noi ideea de la el pentru titlul rubricii. Altfel, în realitate, Andrei Sava este un om normal, echilibrat, obiectiv și un excelent condei.